Căutăm adeseori fericirea în lucruri mărețe, despre
care suntem convinși că ar da sens vieții noastre lipsite de strălucire: o
iubire intensă și fără sfârșit, un copil care să exceleze în toate, un job plin
de satisfacții și aprecieri, o listă imensă de lucruri de cumpărat, zeci de
prieteni înțelegători în jur, părinți ideali care să ne fie mereu
aproape.
aproape.
Însăși ideea de fericire absolută, comparabilă mereu
cu a celorlalți, ne angajează într-o căutare continuă, împovărătoare, din care
nu putem ieși decât obosiți și frustrați, în timp ce fericirea adevărată e
parte din viața noastră, accesibilă oricând fără efort.
Am redescoperit de curând fericirea simplă, a
lucrurilor mărunte, pentru care e nevoie doar de:
v puțin
loc creat în memoria noastră uitând amintiri neplăcute, pentru a le permite
clipelor frumoase să rămână mai mult timp,
v puțin loc în inima noastră pentru iubirea care
contează și nu e neapărat veșnică,
v puțin loc în bagajele noastre pentru lucruri
simple și frumoase care să ne încânte atunci când ne simțim triști,
v puțin loc în privirea noastră pentru a face loc
paletei de culori a unui apus de soare,
v puțin loc în mintea noastră pentru a ne gândi
cu bucurie și înțelegere la ceilalți,
v puțin loc în jurul nostru, pentru a-i lăsa pe
cei care vor să ne fie alături să existe în preajma noastră,
v puțin
loc în casa noastră pentru a dansa chiar și în fața oglinzii uneori.
Celelalte...sunt
doar dorințele altora.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu